Anvelope auto – mecanismele franarii

Trebuie sa evitam sa tinem franele blocate dupa o perioada in care franele au fost solicitate puternic. In trafic acest lucru nu este de obicei o problema deoarece franele au timp sa se raceasca intre intervalele de franare inainte de a avea nevoie de o franare pana la oprirea completa. In cazul insa al rularii continuu va trebui sa fim extrem de precauti pentru a evita actionarea franelor pe loc, in cazul unei opriri complete dupa o perioada lunga de franari puternice si violente.

Indiferent de tipul compozitiei placutelor de frana, daca o vom face, presarea placutelor pe un disc foarte incins va rezulta in transfer de material si placuta isi va pune amprenta pe disc. Totusi, cei mai multi dintre noi nu stim exact care este principiul ce sta la la baza franarii. Practic, frecarea este fenomenul principal ce sta la baza franarii.

Mecanismele frecarii dintre cauciuc si cale sunt:

Adeziune – forta de frecare de suprafata determinata de fenomenul de stick- slip (lipire – alunecare): legaturi moleculare intre cauciuc si cale urmate de intinderea, ruperea si refacerea lor;

Histerezis – pierdere de energie in cauciuc atunci cand se deformeaza mulandu-se pe suprafata agregatelor din beton sau asfalt. La deplasarea cu viteza v peste agregatele drumului, pe suprafata acestora distributia presiunii este nesimetrica datorita histerezisului specific cauciucului: pe flancul asperitatii atacat de cauciuc, presiunea este mai mare decat pe flancul de degajare. Componenta presiunii pe directia de deplasare nu este nula, ci se opune deplasarii.

De regula, in conditii normale, componenta de histerezis reprezinta aproximativ 1/3 din frecari. Pe drum ud, componenta datorata adeziunii scade puternic, in timp ce componenta de histerezis se modifica foarte putin.

mecanisme franare anvelope histerezis si adeziune

Totul despre placute si discuri de frana

In cazul placutelor de frana existente pe piata in prezent, formula compozitiei lor trebuie sa fie suficient de abraziva pentru a asigura mentinerea suprafetei discurilor neteda si curata. Pe masura ce materialul poate traversa suprafata de contact, stratul de material de pe disc este constant reinoit si pastrat uniform – din nou pana ce temperatura limita de lucru eficient a placutei a fost depasita sau daca placutele nu au fost rodate (pasuite) pe discuri suficient sau corespunzator.

In acest din urma caz, daca stratul format in timpul pasuirii sau perioadei de “incalzire” nu este uniform, transferul de material poate scapa de sub control fie prin lipsa fie printr-o cantitate prea mare cand se se opereaza la temperaturi ridicate. Placutele organice si semi-metalice din trecut functionau pe principiul abraziv mai degraba decat pe cel aderent si sufereau de severe limitari ale temperaturii maxime de lucru eficient.

Compozitia folosita pentru a functiona silentios si eficient la temperaturile relativ coborate generate de mersul in regim de croaziera sau prin oras, isi va iesi din parametri in cazul unui stil de condus ultrasportiv, agresiv. Daca abordati un stil ultrasportiv, de lunga durata, cu placute OEM, veti avea toate sansele sa va confruntati cu fenomenul de “fading” (diminuarea treptata si graduala a eficientei franelor), transfer excesiv de material de placuta pe suprafata discurilor si, nu in ultimul rand, fierberea lichidului de frana.

Indiferent de compozitia aleasa, daca ambele, placutele si discurile nu sunt pasuite corespunzator, transferul de material dintre cele doua componente poate avea loc in mod aleator – care poate duce la depozite inegale pe discuri si vibratii pe perioada de franare. In mod similar, chiar si in cazul in care franele au fost corect rodate, in cazul in care cand sunt foarte incinse sau dupa un lung pasaj de autostrada franam violent de la o viteza foare mare pana la oprirea totala, este posibil ca placutele sa lase o dara vizibila pe discuri.

Discuri si placute de frana