Un impact considerabil in ceea ce priveste performantele anvelopelor pe care le aveti, il are adancimea profilului caii de rulare a anvelopei. Trebuie acordata o atentie sporita acestui element, deoarece in functie de tara adancimea profilului caii de rulare este mininum 1,6 mm. In cazul in care conduceti cu un profil mai putin adanc, riscati sa primiti o amenda sau puncte de penalizare.
Indicatorii de uzura ai caii de rulare (TWI) reprezinta un reper important pentru aprecierea adancimii profilului. Acesti indicatori de uzura ai caii de rulare sunt nervuri aflate in principalul canal longitudinal al caii de rulare, distribuite uniform de-a lungul circumferintei anvelopei, nervuri care ajung sa fie la acelasi nivel cu profilul caii de rulare atunci cand este atins nivelul minim legal de 1,6 mm al adancimii profilului.
Pentru anotimpul rece, producatorii au realizat anvelope de iarna cu indicatori de uzura suplimentari ce indica atunci cand adancimea profilului a atins 4 mm, deoarece performantele anvelopelor de iarna scad substantial sub acest nivel. Anvelopele uzate sporesc riscul de acvaplanare si influentează negativ performantele de franare indiferent daca ne referim la anvelope de vara sau anvelope de iarna.
In imaginile de mai jos va prezentam doua situatii in functie de anotimpul de utilizare al anvelepor: anvelope de vara si anvelope de iarna. In cazul 1, graficul surprinde o comparatie privind franarea la anvelope de vara avand franarea de la 100 km/h la 60 km/h. In cazul 2, este realizata o comparatie privind franarea la anvelope de iarna pe un drum acoperit cu zapada calculat pentru o adancime noua a caii de rulare 8 mm = 100%
Caz 1 – Anvelope vara
Sursa: Continental AG
Caz 2 – Anvelope iarna
Sursa: Continental AG
Va recomandam sa verificati periodic starea anvelopelor pentru a determina gradul de uzura. De asemenea, recomandam inlocuirea anvelopelor inaintea atingerii nivelului de adancime minim legal al caii de rulare. In functie de anotimp (vara si iarna) se considera inlocuirea anvelopelor de vara la 3 mm adancime ramasa a caii de rulare, iar in cazul anvelopelor de iarna la 4 mm adancime ramasa a caii de rulare.
In situatia in care apare o pana in timp ce rulam pe autostrada este necesara multa atentie, fiind important modul cum reactionam si ce masuri de protectie ne luam:
– in masura posibilitatilor, trageti masina cat mai in dreapta drumului si coborati din ea, fiind insa foarte atent la trafic;
– toti pasagerii trebuie sa iasa din masina si sa se indeparteze in zona de siguranta;
– asezati triunghiul reflectorizant la o distanta de cel putin 150 de metri in spatele masinii, dar mergeti numai prin zona de siguranta;
– daca aveti in zona un telefon de urgenta, folositi-l. Astfel va este aflata automat si locatia, iar interventia va fi mai rapida.
Atunci cand ne confruntam cu o pana pe autostrada suntem pusi de fapt in fata unei situatii foarte periculoase. Vitezele de deplasare sunt ridicate, iar soferii nu se asteapta la situatii neprevazute. Acest lucru explica numarul mare de accidente care se petrec chiar pe banda de urgenta. Cum procedam?
In primul rand, activati avariile si garati masina pe banda de urgenta, cat mai in dreapta posibil. In tot acest timp, nu uitati sa urmariti atent traficul din spate. Daca masina nu mai porneste, puteti ajunge la banda de siguranta folosind starterul motorului. Pentru a face acest lucru, trebuie sa selectati prima treapta de viteza si sa rotiti cheia de contact, iar starterul va functiona ca un electromotor. Daca nici acest lucru nu este realizabil, nu pierdeti timpul si plecati de acolo. In nici un caz nu incepeti sa luati bagajele din portbagaj, pentru ca acest lucru este mult prea periculos. Daca pana este una de cauciuc apelati la serviciul de asistenta sau mergeti pe banda de urgenta pana la prima iesire sau primul loc de parcare. Este foarte periculos sa incercati sa rezolvati pana pe banda de urgenta, mai ales daca aceasta s-a produs pe partea stanga a masinii.
In cazul unor probleme tehnice pe autostrada, cel mai important lucru este siguranta proprie. Urmatorul lucru pe care este indicat sa-l faceti este sa sunati dupa ajutor. Atunci cand circulam pe autostrazile din Europa, localizarea exacta nu este usor de facut. Incercati sa obtineti cat mai multe informatii de pe prima borna pe care o intalniti sau cautati un telefon de urgenta, cu ajutorul caruia locatia va este aflata automat. In Romania pe drumurile nationale, este util sa specificati si ultimul sat sau oras prin care ati trecut, iar pe autostrazi, bornele kilometrice sunt dese si locatia poate fi aflata usor.
In situatia in care sunteti implicat intr-un accident, atunci cand initiati un apel de urgenta, cele mai importante intrebari la care trebuie sa raspundeti vor fi:
– Unde s-a intamplat?
– Ce s-a intamplat?
– Cati raniti sunt?
– Ce fel de rani au acestia?
Daca este cazul, veti fi intrebat si alte lucruri, dar nu uitati sa lasati un numar al unui telefon pe care il aveti asupra dumneavoastra pentru a raspunde si altor intrebari.
Viteza mare si multa apa pe sosea – iata o combinatie foarte periculoasa. Ploaia poate pune probleme serioase indiferent de tipul de anvelope pe care il aveti. Stergatoarele enerveaza, apa se aduna pe sosea si, daca soferul nu ridica piciorul de pe pedala de acceleratie, masina poate sa pluteasca la propriu – fenomen cunoscut sub denumirea de acvaplanare. Ce se intampla de fapt in acest moment? Profilul anvelopei nu mai poate disloca toata apa dintre aceasta si suprafata de rulare. In principiu, aceste profile functioneaza ca niste canale de drenaj, care, in aceste momente, sunt inundate. Apa se aduna sub anvelope si astfel se pierde aderenta, iar directia si franarea devin ineficiente. Viteza la care unele anvelope acvaplaneaza variaza in functie de cata apa exista pe sosea si de profilul acestora.
O formula simpla arata ca, cu cat este mai multa apa pe sosea si cu cat profilul anvelopei este mai uzat, cu atat mai repede se pierde contactul cu carosabilul. Din acest motiv, adancimea minima a profilului unei anvelope acceptata de lege este de 1,6 milimetri. Un profil prea mic este precum un canal subdimensionat, a carui capacitate este depasita mult mai repede. Atunci cand zgomotul la rulare este diferit sau directia masinii reactioneaza neobisnuit, este indicat sa reduceti viteza de deplasare.
Acvaplanarea – Procesul acumularii de apa in fata unei anvelope in miscare pana la ridicarea anvelopei de pe carosabil si pierderea controlului.
In caz de acvaplanare pe drumuri drepte, masina nu mai reactioneaza la impulsurile directiei si franarea este posibila cu limitari serioase. Daca este vorba de acvaplanare in curbe, atunci masina iese in afara curbei, fara posibilitatea de a fi redresata din directie. Soferii pot evita acvaplanarea daca ruleaza cu viteza redusa in conditii de carosabil ud si folosesc anvelope cu adancime corespunzatoare a profilului.
Franarea pe suprafete umede
Adancime profil anvelope Distanta de franare de la
120 km/h in metri
8 mm 64.77
5 mm 70.43
3 mm 89.29
1.6 mm 123.18
Acvaplanarea
Adancime profil anvelope Acvaplanare in km/h
1.6 mm 55
3 mm 60
5 mm 68
8 mm 100
In caz de acvaplanare, unele anvelope nu pot inlatura apa care se aduna sub acestea, iar roata pierde contactul cu suprafata soselei. Pentru a evita aceasta situatie este bine sa tineti cont de sfaturile specialistilor:
– aveti grija sa folositi anvelope care au un profil suficient de adanc, respectiv minim 3 milimetri pentru anvelope de vara si minim 4 milimetri pentru anvelope de iarna
– reduceti viteza de deplasare in conditii de ploaie puternica si incercati sa mergeti pe urmele masinii din fata
– atentie mare pe autostrada pe banda de camioane, pentru ca acolo se acumuleaza mai multa apa
– daca ati intrat in acvaplanare, nu franati si nu virati brusc deoarece puteti intra in derapaj. Luati usor piciorul de pe acceleratie pana ce masina incetineste si simtiti din nou contactul cu drumul. In caz ca doriti sa franati, faceti-o prin pompari usoare ale franei.
Acumularea de apa pe sosea se poate intampla pe orice suprafata de pe care apa de ploaie nu se scurge suficient de repede. Asta poate tine de conditii geografice sau de configuratia soselei – de exemplu, o depresiune unde se poate aduna apa sau intr-o curba inclinata, in interior. Alte locuri unde acumularea de apa poate determina acvaplanare sunt soselele cu asfaltul deteriorat sau cu denivelari de la camioane. Atentie marita atunci cand drumul trece prin padure, frunzele cazute pe carosabil aduna apa si mareste riscul de acvaplanare.
O intrebare ce revine des in actualitate este care punte a masinii trebuie sa primeasca anvelopele cu cel mai mic grad de uzura. Primul gand este ca ar fi corect ca acest tip de anvelope sa fie pe puntea fata, ideea fiind ca avem nevoie de tractiune maxima pe rotile folosite pentru a vira masina. Acest lucru este corect, dar stabilitatea este data de axul spate. O punte spate foarte stabila pastreaza masina pe traiectorie. Acest lucru este mai important decat comportamentul directiei pe puntea fata. Motivul este ca rotile din fata, care aluneca, sunt mult mai usor de controlat de sofer decat puntea spate scapata de sub control. Constructorii de masini iau acest lucru in considerare, prin faptul ca majoritatea modelelor sunt setate pentru un caracter preponderent subvirator. Subvirarea se poate combate usor, prin reducerea accelerarii sau actionarea franei, respectiv reducerea vitezei de deplasare – reactii instinctive pentru majoritatea soferilor. Daca se pierde aderenta pentru puntea spate, apare fenomenul de supravirare, care se combate prin acceleratie controlata si contrabracare si nu este un gest reflex pentru multi soferi.
Subvirare – Tendinta autoturismului de a nu raspunde in mod corespunzator la comanda directiei si de a merge drept (opusul supravirarii). Intervine de obicei la abordarea cu viteza prea mare a virajelor. Marea majoritatea a autoturismelor sunt calibrate astfel de catre producatori pentru ca este o situatie usor de corectat de catre sofer.
Supravirare – Pierderea aderentei la rotile din spate la virare, ducand la situatia in care masina “pleaca de spate”
Pericolul de acvaplanare este si el un factor important, care cere ca profilul acestor cauciucuri sa fie mai adanc pentru rotile puntii spate. Cei 1,6 mm, minimul cerut de lege, sunt insuficienti uneori. Canalele prea putin adanci nu reusesc sa arunce apa in lateral si astfel se creeaza o perna de apa, pe care masina pluteste si nu mai este contolabila. Ar trebui ca cel mai adanc profil sa fie in spate, dar in cazul unor anvelope in stare proasta, acestea nu au ce cauta nici pe axul din fata. O masina ofera cele mai bune conditii de deplasare numai atunci cand pe ambele punti sunt anvelope cu adancime de profil asemanatoare. Cine vrea sa mearga in conditii de siguranta, trebuie sa schimbe cauciucurile intre punti la fiecare 5.000 de kilometri si sa le inlocuiasca cu anvelope noi atunci cand au mai ramas doar 3 mm de profil.
Sursa: Continental AG
