De ce este atat de importanta presiunea din anvelope?

Presiunea corecta de umflare a pneurilor este fundamentala. Cu toate acestea, sunt multi cei care trec cu vederea controlarea presiunii. Unitatea de masura a presiunii este bar sau psi, iar presiunea variaza in functie de temperatura anvelopelor. Pe langa temperatura, presiunea mai este influentata de conditiile de drum si de viteza de deplasare. Trebuie tinut cont de faptul ca anvelopele auto sunt permeabile, adica aerul poate patrunde prin peretele lor exterior. La un rulaj normal (mediu), o anvelopa pierde intr-o luna cam 0.14 bar. Din acest motiv este important sa verificati/ajustati periodic presiunea din anvelope.

O presiunea insuficienta creste vulnerabilitatea pneului la loviturile cu bordurile sau capacele de canal de pe sosea. Rezistenta mai mare la rulare cauzata de umflarea defectuoasa (sub valoarea corecta) a pneurilor, se traduce printr-un efort mai mare al motorului. De aici rezulta cresterea consumului de combustibil cu 2-3% , dar cu varfuri superioare de 15% in cazul unei dezumflari evidente. Uzura benzii de rulare creste la diminuarea presiunii: se poate estima o uzura mai accentuata cu 20% in cazul reducerii presiunii de umflare cu acelasi procentaj. Uzarea profilului devine in plus neregulata (partile laterale se uzeaza mai mult decat sectiunea centrala).

Pentru controlul presiunii din anvelope, cauciucul trebuie sa fie rece. Practic, presiunea nu trebuie masurata imediat dupa ce a-ti rulat cu masina; in cazul in care  nu se poate evita aceasta situatie, pneurile calde trebuie umflate cu cel putin 0,3 bar in plus comparativ cu presiunea normala recomandata. Nu uitati sa mariti presiunea, respectand indicatiile constructorului, cand masina este incarcata. Daca aveti dubii, este mai bine sa umflati cu 2 sau 3 zecimi in plus fata de valoarea prescrisa: astlel se penalizeaza usor confortul dar se avantajeaza consumul si siguranta.

importanta presiune anvelope auto

Pneuri – Caracteristici geometrice

Anvelopa este umflata la presiunea maxima de regim si nu este incarcata cu sarcini exterioare. Se considera o sectiune transversala, dupa un plan care contine axa de rotatie a pneului.

caracteristici geometrice anvelope pneuri

Categorii de utilizari:

1. Autovehicule cu doua roti: motocilcete, scutere, mopede, biciclete cu motor;

2. Autoturisme, inclusiv roti de rezerva speciale;

3. Autocamionete, inclusiv autocamioane pentru livrari;

4. Autovehicule comerciale, inclusiv MPV-uri (multipurpose vehicles);

5. Autovehicule pentru prelucrarea solului: vehicule de transport, incarcatoare, gredere;

6. Tractoare industriale, inclusiv pneuri solide din cauciuc;

7. Vehicule si masini agricole: tractoare, masini, trailere

Cerinte in utilizare:

1. Confort anvelopa: suspensie ”moale”, zgomot redus, rulare uniforma (bataie radiala redusa);

2. Comportare la virare pneu: forta la volan, precizia virarii;

3. Control stabil al directiei cauciuc: stabilitate la mers rectiliniu, stabilitate la virare;

4. Siguranta in deplasare anvelope auto: asezarea pneului pe janta, aderenta dintre anvelopa si drum;

5. Durabilitate pneu: stabilitate structurala, performante la viteze ridicate, presiunea de spargere, rezistenta la intepare;

6. Economicitate anvelopa: durata de utilizare estimata, modul de uzare, uzarea flancului, rezistenta la rulare, capacitatea de resapare.

Elemente constructive ale anvelopelor

Roata autovehicului indeplineste multiple functii printre care: spijin de sol al vehiculului, transmite catre sol a fortelor pe directie longitudinala necesare propulsarii si franarii, transmite catre sol a fortelor pe directie transversala pentru virare, amortizeaza socurile produse de neregularitatile drumului.

Anvelopa = corp toroidal elasto-amortizor cu structura complexa; corpul este format din anvelopa, valva si camera de aer.

Janta = parte a rotii pe care se monteaza anvelopa si care se fixeazape butucul rotii.

Carcasa cauciuc = partea principala a anvelopei, care are rolul de a asigura rezistenta mecanica la presiunea aerului din interior si la fortele radiale, tangentiale si laterale din exterior.

Brekerul = straturi de cord cauciucat plasate intre carcasa si protector, in zona de rulare. Printre functiile sale enumeram: ranforseaza carcasa, imbunatateste legatura intre banda de rulare si carcasa, amortizeaza socurile transmise carcasei, uniformizeaza repartitia eforturilor la franare si tractiune imbunatatind stabilitatea directionala.

Nervura antisoc = are rolul de a proteja anvelopa impotriva loviturilor laterale.

Talon anvelopa = partea rigida a anvelopei cu care se monteaza pe janta.

Baza talonului = suprafata interioara cilindrica sau conica cu care pneul se monteaza pe janta.

Calcaiul talonului = muchia rotunjita de la exteriorul talonului.

Inelele talonului = mai multe straturi de sarma izolate in cauciuc, constituie elementele de rezistenta si rigiditate ale talonului.

Invelitoare de talon anvelopa = benzi inguste din panza cauciucata care infasoara inelele de talon pentru a impiedica desfacerea lor.

Umplutura de talon anvelopa = snur din amestec de cauciuc cu sectiune circulara si triunghiulara care asigura trecerea de la inelul metalic catre flancul anvelopei.

Strat de ermetiza = pelicula de cauciuc impermeabil la aer.

Camera de aer = tub toroidal din cauciuc, impermeabil la aer prevazut cu o valva pentru introducerea aerului. Grosimea peretilor sai nu este constanta, ea fiind mai groasa in zona de contact cu janta.

elemente care alcatuiesc anvelopa

Structura anvelopa – carcasa

Carcasa anvelopei este alcatuita din straturi (pliuri), captusala interioara, zona talonului si centurilor(brekere), pe ea fiind fixate flancul si banda de rulare.

Centura de protectie sau brekerul are rolul de a amortiza socurile, realizand o legatura rezistenta intre banda de rulare si carcasa. El se executa dintr-o retea de cord de otel acoperita de un strat de cauciuc, de grosime 3-7 mm si actioneaza ca un cerc de fier în îmbunatatirea rigiditatii din zona benzii de rulare.

Captuseala interioara este stratul de cauciuc din interiorul unei anvelope fara camera (tubeless) pentru protectia impotriva pierderii presiunii aerului la functionarea obisnuita.

Flancul anvelopei este format din stratul superficial care acopera peretii laterali ai carcasei asigurand protectia acesteia la solicitarile mecanice primite din exterior si la umiditate.

Talonul anvelopei defineste marginea întarita a bordurii anvelopei asigurând rezistenta fixarii acesteia pe janta. Rigiditatea si durabilitatea talonului sunt asigurate de insertia metalica, construita din cercuri de sarma de otel, invelite in masa de cauciuc.

Camera de aer este un tor din cauciuc natural sau sintetic, prevazut cu o valva, prin care se introduce aer sub presiune. Volumul de aer din interiorul camerei constituie, alaturi de anvelopa, elementul elastic al rotii de automobil.

Carcasa anvelopei straturi (pliuri), captusala interioara, zona talonului si centurilor (brekere), flancul, banda de rulare

Anvelopa – Structura constructiva

Elementul cel mai important in utilizarea autovehiculelor, indiferent de natura acestora, este siguranta circulatiei, de care va depinde, in primul rand, viata conducatorului auto si a persoanelor din masina si imediata apropiere a acesteia si, in al doilea rand, integritatea valorilor transportate, inclusiv cea a autovehiculului. Siguranta circulatiei depinde de toate elementele componente ale partii de legatura cu solul (frane, suspensie, anvelope), cel mai important element fiind reprezentat de anvelopa deoarece este singurul element care leaga automobilul direct de sol.

La automobilele moderne toate fortele perturbatoare care actioneaza asupra autovehiculului, mai putin fortele aerodinamice, sunt generate in pata de contact dintre anvelopa si calea de rulare. Intelegerea in detaliu a interactiunii dintre anvelopa si cale, conditiile de functionare si fortele si momentele rezultante in pata de contact, este un aspect esential a dinamicii totale a automobilului.

Daca am sectiona transversal o anvelopa am putea observa o structura compacta de cauciuc cu insertii de materiale (bumbac, vascoza, fibre poliamidice, metal, etc). In realitate, structura compacta de cauciuc natural sau sintetic, care se realizeaza prin procesul de vulcanizare, este formata din doua sau mai multe straturi de baza care reprezinta carcasa, peste care sunt adaugate celelalte elemente.

Carcasa constituie scheletul anvelopei si se confecţionează din straturi de fibre textile sau din materiale sintetice, cunoscute sub denumirea de „ pliuri de cord”, care alterneaza cu straturi din cauciuc. Cordurile reprezinta fibre rasucite sau fire din poliester, celofibra, nailon sau otel care asigura rezistenta carcasei anvelopei si curelelor. Marimea rezistentei unei anvelope este dată de numarul pliurilor echivalente (Ply-Rating-PR), care reprezinta numarul conventional de straturi de retea de cord din anvelopa incarcata la sarcina maxima admisa. Un pliu echivalent corespunde retelei de cord din bumbac, avand sarcina de rupere a firului 90 N.

Anvelopa structura constructiva carcasa